Workshop: Autoficționalizarea migrației în literatura română

Centrul Metacritic de Studii Literare Avansate vă invită la atelierul organizat de Mihnea Bâlici, membru al echipei, doctorand al Facultății de Litere, critic literar și poet. Mai jos, o scurtă descriere a evenimentului:

Corpusul romanelor despre migrația economică din literatura română poate fi împărțit în două categorii: ficțiuni ale mobilităților de muncă, respectiv mărturiile directe ale emigranților. Dacă prima categorie se folosește de „vocile împrumutate” (Scarabicchi 2019) ale muncitorilor pentru a radiografia cel mai important fenomen demografic al României ultimelor decenii, cea de-a doua încă ridică probleme de metodologie și de ideologie. Cum arată relatarea aparent „imediată” a migrației românești? Care sunt soluțiile, respectiv limitele discursului autobiografic? Cum putem utiliza un obiect literar aflat la frontiera genului literar, precum așa-zisul „life writing” (Wagner-Egelhaaf 2018)? Cum îl putem include în seria celorlalte discursuri extraliterare despre muncă și migrație (Korkut et al. 2013)?

Folosindu-se de un aparat naratologic revizitat (Bal 2017), această prezentare dorește să pună discuția despre autoficțiune (Doubrovsky 1977, Dix 2018) în centrul dezbaterilor despre migrație. Mai exact, va fi analizată capacitatea de autoreprezentare a unor autori români precum Adrian Schiop, Liliana Nechita, Dani Rockhoff, Mihai Buzea, Albert V. Cătănuș, Lilia Bicec-Zanardelli, Radu Pavel Gheo și Marin Mălaicu-Hondrari.

Acest workshop a fost finanțat prin proiectul Doctoral Advanced Fellowship (CNFIS-FDI-2023-F-0214).

Afișul a fost realizat de Paul Mihai Paraschiv.

Design a site like this with WordPress.com
Get started